Now Reading
Despre memoriile unui sefist

Despre memoriile unui sefist

Dodo Niţă

Am citit pe nerăsuflate cartea domnului Voicu Bugariu, Amintirile unui sefist part-time. Adică toată ziua de sâmbătă, până noaptea târziu, precum și în duminica aferentă.  470 de pagini scrise mărunt și dens, nu se lecturează  în pauza dintre două activități, ci pui pe stop totul și nu ai altă preocupare decât să citești.

Practic, sunt trei cărți între coperțile uneia singure.

În prima parte Voicu Bugariu povestește despre întâlnirea sa cu literatura SF (primul număr  din colecția CPSF, evident), despre începuturile sale ca scriitor și mai ales scrie rânduri memorabile despre  „sefiștii români importanți” din viața sa:  Adrian Rogoz, Ion Hobana, Vladimir Colin, Cornel Robu, Mihail Grămescu,  Ovid S. Crohmălniceanu… Cum pe unii dintre acești autori i-am cunoscut prea puțin, iar pe ceilalți deloc, dar le-am citit cu plăcere creațiile literare, am lecturat cu mult interes aceste pagini. Domnul. Bugariu scrie și despre „sefiști români contemporani”, în special despre cei pe care i-a întâlnit la ședințele cenaclului Antares de la Brașov .

Partea a doua a cărții este una de critică propriu-zisă, cuprinzând o colecție impresionantă  de eseuri  despre literatură, dar nu numai.

În fine, partea a treia, cea mai consistentă  a volumului, este un  adevărat jurnal de lecturi și idei. Transcriu aici  o frază memorabilă  care a reținut atenția  domnului Bugariu, și a mea:

„…fantasticul  se întemeiază, deloc paradoxal, pe verosimilitatea detaliilor.”

Frază găsită în volumul Camera Obscură a  lui Ioan Stanomir. Notează în continuare  memorialistul Bugariu:  „Este o idee elementară, prezentă în estetică de sute de ani. O notez fiindcă m-am referit la ea de mai multe ori, în decursul anilor.”

Eram curios, și curiozitatea mi-a fost satisfăcută, dacă Voicu Bugariu a citit și literatură desenată.

Alexandra Gold Ora 12„O a treia doamnă de la Antares este Alexandra Gold, ilustrator freelance și autoare de benzi desenate.  Citind două mici albume semnate de ea, unul în colaborare cu Alexandru Lamba, am avut prilejul să înțeleg mai bine conceptul de artă populară, pop art.  Cum se știe, actuala paradigmă nu mai opune arta  populară  celei omologate academic.  Political correctness se manifestă și în acest domeniu. Regretând că nu am reușit să văd și alte realizări ale Alexandrei Gold, m-am axat doar pe acestea două,  mulțumindu-mă să constat, în stilul criticii impresioniste, că personajele feminine sunt în mod special reușite. Imaginile acestora mi-au amintit, prin inefabilul lor, de prerafaeliți.”  scrie Voicu Bugariu.

Mai mult decât atât, domnia sa a citit și un volum despre benzi desenate.

„Citesc o carte foarte bine scrisă, de Mircea Mihăieș.  Este vorba despre un personaj de benzi desenate, Corto Maltese.  Este un caz tipic de punere între paranteze a realității estetice  a operei, pe primul loc trecând fantasmele intelectuale ale comentatorului.  Aflăm cât de citit  și inteligent este eseistul, dar adevărul despre  desene și text ne  este ascuns. ”

De la un critic redutabil cum este Voicu Bugariu, nici nu mă așteptam la mai puțin.

View Comment (1)
  • Bun sfat (detaliile dau credibilitate), il spune si Marquez in Autobiografie, ca una e sa scrii ca zburau elefanti si alta e sa scrii 5 elefanti dintre care unul roz zburau. Nu-mi amintesc exact exemplul lui…

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© 2021 Revista SFF Gazeta SF. All Rights Reserved.

Scroll To Top