Now Reading
În loc de interviu: Rodica Bretin și debuturile ei

În loc de interviu: Rodica Bretin și debuturile ei

Rodica Bretin

Una dintre fondatoarele „Antares”-ului brașovean, Rodica Bretin, este o scriitoare cu câteva zeci de cărți la activ, pe care le puteți găsi la site-urile editurilor Nemira, Tritonic, Pavcon, Crux. Creator, ePublishers. Noutăţile pe care vrea să le împărtășească se află pe blogurile rodicabretin.wordpress.com şi rodicabretin.blogspot.com. Câteodată, toată istoria personală a Rodicăi Bretin necesită propriile ei corecții, povestea se țese încontinuu. Iată o astfel de „corecție” pe care autoarea a binevoit să ne lase s-o publicăm. Ni s-a părut semnificativă și pentru că apare în preajma aniversării a 40 de ani de la prima fondare a clubului mai sus menționat. (C.B.-G.)

 

Rodica BretinLa interviul de luna trecută pentru revista FAMOST am dat un răspuns greşit, afirmând că primele cuvinte scrise de mine şi publicate vreodată am fost versuri, fiindcă aşa ţineam minte. După ce am găsit exemplarul din revista MUGURI a liceului Şaguna în care mi-a apărut povestirea Acasă, am avut o revelaţie. Tot cu proză am debutat până la urmă! Ciudat cum amintirile se rescriu după o vreme. Un autor adevărat nu trebuie să aibă imaginaţie, doar o memorie bună, sau aşa se spune despre scriitorii de literatură realistă, care îşi pun pe tapet viaţa proprie. Norocul meu că am scris până acum literatură fantastică, fiindcă dacă mă bazam pe memorie… Totuşi, în afară de încurcătura cu proză-poezie, debutul care contează cu adevărat, adică cel editorial n-aş avea cum să-l uit, fie şi pentru tirajul în care s-a tipărit volumul Efect holografic, înainte de 1989, la Editura Albatros, 30.000 exemplare, vândute toate, ceea ce astăzi mi se pare imposibil de egalat…

Acesta e fragmentul din interviu cu „lacuna de memorie”:

Care a fost primul impuls în a scrie? Când s-a întîmplat și ce te-a determinat?

N-a existat un anumit moment sau cel puţin nu-mi amintesc. Dorinţa de a scrie s-a născut probabil odată cu mine. Lumea este un loc magic, unde se întâmplă lucruri uluitoare. Cineva trebuie să le observe, să le consemneze pentru eternitate. Un rol pe care scriitorii şi l-au asumat şi căruia îi dedică întreaga existenţă. Astăzi, după 35 de cărţi apărute, încă mai am multe de învăţat. Statutul de scriitor se câştigă în fiecare clipă. Nu este un titlu, ci o ascensiune de o viaţă.

Care a fost prima scriere considerată de tine „oficială”?

Apariţia din revista liceului Andrei Şaguna, cu singurele poezii pe care le-am scris vreodată. Sunt o prozatoare care a debutat cu versuri. Ciudat, dar aşa a fost.

Rodica BretinAi debutat publicistic in 1982. Ai avut emoții?

În acel an am publicat o povestire, Ultimul gdar, în „Almanahul Anticipația”. Am fost plătită cu o sumă modică, e-adevărat, dar erau bani câştigaţi din scris şi mi se părea un adevărat miracol. În perioada comunistă nu se putea trăi din meseria de scriitor, lucru valabil şi astăzi… Emoţii? Da, am avut şi continui să am de fiecare dată când ceva scris de mine vede lumina tiparului... Amintiri? Una dintre cele memorabile este apariţia primului meu volum, Efect holografic. Când am văzut cartea în raftul unei librării am pus mâna pe copertă, ca să mă conving că e reală.

Te-ai bucurat de aprecieri atât la nivel autohton cât și la nivel internațional, primind numeroase premii… Cât de mult contează acestea pentru Rodica Bretin? Reprezintă ele o recunoaștere a valorii unui scriitor? Pe tine te-au impulsionat aceste premii?

Dacă m-aţi fi întrebat acum câţiva ani, v-aş fi răspuns că premiile nu au absolut nicio relevanţă, important e să fii înţeles şi apreciat de cititori. Însă în momentul în care am primit premiul Vladimir Colin, pe care îl consider unul dintre mentorii mei, am fost extrem de fericită şi emoţionată. Da, uneori premiile chiar contează.

Revista MuguriPe vremea când am debutat, prin anii ’80, nu auzise nimeni de cursuri de creative-writing. Fiecare învăţa meseria de scriitor… cum putea. După ce mi-a apărut primul volum, de care nu am fost total mulţumită, am scris ani la rând „texte de exerciţiu“, care nu au fost niciodată publicate, dar pe care mi-am făcut mâna. Abia când am fost sigură că mi-am format un stil propriu şi stăpânesc tehnicile esenţiale, gen gradarea acţiunii, creionarea veridică a personajelor, creşterea tensiunii narative, şi multe altele, m-am încumetat să scriu din nou pentru cititori. Dar de învăţat continui şi astăzi. Este obligatoriu ca fiecare carte nouă să fie mai bună decât cele dinainte. Altfel este un semn de stagnare pentru un scriitor sau, mai rău, de declin.

Care este cel mai important sfat primit de Rodica Bretin?

„Literatura adevărată trebuie să şocheze, să pună cititorul pe gânduri, să îi stimuleze imaginaţia, făcându-l să continue ceea ce a citit. El devine astfel un co-autor, nu doar un receptor al actului artistic. Într-o povestire sau un roman, la fel ca într-un film, trebuie să porţi cititorul într-o călătorie, arătându-i ce merită văzut, fără a-i solicita efortul de a contribui demiurgic la crearea lumii în care l-ai invitat.“ Un sfat pe care mi l-a dat scriitorul Dan Apostol în anii de început şi de care am ţinut mereu cont.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© 2021 Revista SFF Gazeta SF. All Rights Reserved.

Scroll To Top