Now Reading
Vladimir Colin şi banda desenată

Vladimir Colin şi banda desenată

Legendele Ţării lui Vam

Vladimir Colin (1921-1991) este considerat unanim  drept cel mai important scriitor român de SF şi fantastic.  Multe dintre romanele şi nuvele sale  au fost traduse în diverse limbi precum rusă, cehă, sârbo-croată, germană,  franceză, engleză, japoneză.

În 1963, romanul fantasy  „Legendele Ţării lui Vam” (apărut cu  doi ani mai înainte la Bucureşti) a fost tradus şi editat în Iugoslavia, sub denumirea „Legende Vamove Zemlje”,  într-o colecţie de mare tiraj, pentru copii. Un  puşti din Zagreb, Igor Kordey, talentat la desen, a citit romanul lui Colin şi i-a plăcut atât de mult,  încât  s-a jurat în sinea lui că, atunci când va fi mare, îl va adapta în benzi desenate.

După terminarea studiilor, la vârsta de 26 de ani, Kordey se angajează ca desenator  la editura Marketprint din Novi Sad. Lucrând aici, a desenat şi transpunerea grafică a romanului lui Colin : 132 de planşe desenate alb-negru  într-un stil grafic unic,  flamboaiant, care au apărut în serial în revista de benzi desenate „Stripoteka”. Ulterior,  editorul a vândut această BD editurii spaniole Norma Editorial care, de asemenea, a publicat-o – tot  în serial – în revista „Zona 84”.

În toamna  lui  1986, participând la festivalul BD de la Lucca, Igor Kordey bate palma cu editora francez Les Humanoides Associés, care se angajează să-i editeze superba bandă desenată.  Tot anul 1987, Igor Kordey colorează cele 132 de planşe  care vor fi publicate, reunite în trei volume de lux (în colecţia „Metal Hurlant”), după cum urmează:

”L`Enfant d`argile” şi “Le Pouvoir d`Ormag” au apărut în ianuarie 1988,  iar  “La Cité de Naat” în ianuarie 1989.

Le Pouvoir d`Ormag

Seria va purta numele generic “La Saga de Vam”, adaptare de Igor Kordey după “opera originală a lui Vladimir Colin”. Text francez de Frank Reichert. Pe pagina de gardă, editorul mulţumeşte în  mod special lui Neven Anticevic şi Floricăi Jebeleanu.

Neven Anticevic este probabil editorul iugoslav al benzii desenate, dar cine este Florica Jebeleanu? Această întrebare m-a frământat de când am cumpărat cele trei albume, de la o librărie din Paris, în  octombrie 1992.

După nume ar fi putut fi fiica lui Eugen Jebeleanu, dar care să fie legătura între acesta şi Vladimir Colin?

Abia peste 15 ani voi fi aflat, citind articolele lui Vladimir Tismăneanu despre copilăria sa în cartierul Primăverii, el fiind coleg şi prieten cu Florica Jebeleanu, fiică a poetului şi a pictoriţei Florica Cordescu. Ori aceasta din urmă este sora geamănă a Marcelei Cordescu, cea de-a doua soţie a lui…Vladimir Colin.

Şi astfel misterul a fost dezlegat. Probabil Florica Jebeleanu a înlesnit obţinerea drepturilor de copyright din partea lui Vladimir Colin şi mai mult ca sigur a vegheat şi la respectarea esenţei  din “Legendele Ţării lui Vam”.

Închid paranteza amintind şi de faptul că Tudor Jebeleanu, cunoscut grafician, este fratele Floricăi,  amândoi fiind  stabiliţi la Paris de la sfârşitul anilor ʼ80.

Seria de benzi desenate “Saga de Vam”,  apărută în tiraj de câteva zeci de mii de exemplare,  i-a adus lui Vladimir Colin mai multă notorietate (şi drepturi de autor) decât toate celelalte cărţi traduse, la un loc. Din păcate, scriitorul  nu s-a mai putut bucura de ele, pentru că în 1983 a suferit un accident vascular care l-a lăsat aproape imobil, fără posibilitatea de a mai vorbi sau scrie.

Dar opera sa este nemuritoare, inclusiv cea transpusă în benzi desenate, aşa încât în anul 2010 editora croată Fibra va fi editat saga lui Vam într-un volum omnibus, de lux,  în întregime în culori, iar anul următor şi editura sârbească Marketprint  va fi publicat aceeaşi saga, tot într-un volum omnibus, însă doar  în alb-negru.

La final,  să notăm că desenatorul Sandu  Florea a adaptat şi el o povestire de Vladimir Colin,  „Cetatea Morţilor” , care a apărut  în 1984, în almanahul Anticipaţia.

Dodo Niţă
Dragan Predić

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© 2021 Revista SFF Gazeta SF. All Rights Reserved.

Scroll To Top